Arestat și deportat pentru cinstirea zilei de duminică

Luna aceasta în centrul Chișinăului are loc expoziția Basarabeni în Gulag, dedicată victimelor deportărilor staliniste. În cadrul expoziției sunt prezentate și dosarele câtorva victime deportate din motive religioase. În dosarul lui Gheorghe Zgherea, un preot inochentist din or. Cahul, aflăm că a fost arestat, și ulterior deportat, pentru că încuraja oamenii să nu lucreze în zilele de duminică:

Istoria preotului Zgherea este relatată în mai multe detalii pe Adevărul.ro:

Era învinuit că folosea prejudecăţile religioase ale populaţiei şi promova agitaţia antisovietică, mai ales la sate, convingea cetăţenii să nu participe la viaţa social-politică, să nu ia parte la alegeri, îndemna tineretul să nu adere la Uniunea Tineretului Comunist (comsomolul), chema oamenii din sate să nu iasă la muncă duminica, întrucât era un mare păcat faţă de Dumnezeu.

Cinstirea zilelor de duminică la Bălți, în 1938

Cinstirea zilei de duminică nu este un lucru străin părților noastre. Conform unei publicații periodice bisericești, în 1938 la Bălți autoritățile civile au dat ordin ca „în zilele de sărbători și duminici, să fie închise toate târgurile săptămânale (iarmaroacele), toate magazinele și toate cârciumile.”

Desființarea iarmaroacelor din zilele de duminici și sărbători — Ordinul de desființare a iarmaroacelor din zilele de duminici și sărbători.
(Sursa: Episcopia Hotinului, Foaie eparhială oficială, 1938)

Germanii în Basarabia

cu scopul de a-i atrage în Basarabia, autoritățile țariste anunță o serie de privilegii și promisiuni adresate coloniștilor germani. Acestea includeau oferirea unui statut special și a unei autonomii de nivel local. Mai mult, se promitea scutirea de impozite și alte obligații fiscale față de stat pentru circa 10 ani, eliberarea de la serviciul militar, acordarea unui lot agricol de 60 de desetine pentru fiecare familie, un sprijin bănesc inițial de 270 de ruble și cinci copeici acordate zilnic fiecărui colonist până la prima recoltă de cereale…

[Dar] se cerea deținerea unei anumite meserii (zidar, pantofar, fierar etc.), a unei familii și unui mic inventar agricol sau gospodăresc.

Primele circa 1.500 de familii de coloniști germani ajung în zonă la finele anului 1814, fiind urmate în anul următor de încă 200 de familii…

…o parte a minorității a locuit și în orașul Chișinău, fiind destul de prezentă în viața comunității, din moment ce unul dintre cei mai buni primari ai orașului este considerat germanul Carol Schimdt, care a deținut între 1877 – 1903 funcția de primar al orașului, fiind demis din funcție după pogromul din aprilie 1903.
Agora, Germanii din Basarabia – de la sprijinul țarilor la emigrarea forțată

Europa Liberă despre biserica luterană din Chișinău, care se afla pe locul unde acum este Președinția RM, dar a fost distrusă de autoritățile comuniste (de la minutul 6:30):